Musetel

E un cuvant foarte frumos

Si florile lui sunt si mai frumoase

Decat cuvantul

Musetel

Culegeam eu din fata casei

Unde obisnuia sa creasca

Si in mana ramaneam si cu iarba

Si cu musetel

Pentru ca el crestea prin iarba

Si il puneam in poala

Adica tricoul era larg mereu

Si il intorceam la capat

Si acolo puneam musetelul

Si dupa ce poala se facea poala plina

Si incepea sa mai cada prin parti musetelul

Desartam poala plina

Pe un ziar

Si acolo statea el

Musetelul

Pana se usca

Si cand in sfarsit era bun de ceai

Toata lumea spunea

E ceai cules de ea